Opțiuni de tratament pentru fibromul uterin

Fibroamele uterine sunt formațiuni benigne (non-canceroase) care se dezvoltă în peretele uterului. Acestea pot avea dimensiuni variate, de la mici, comparabile cu un bob de mazăre, până la mari, asemănătoare cu un pepene verde.

Majoritatea femeilor cu fibroame uterine nu prezintă simptome evidente. Cu toate acestea, în funcție de localizarea, dimensiunea și numărul fibroamelor, această afecțiune poate provoca diverse simptome, cu intensitate variabilă. Printre posibilele semne ale fibromului uterin se regasesc:

• Sângerări menstruale abundente, menstruații prelungite sau sângerări între cicluri (pot duce la apariția anemiei);
• Durere sau disconfort pelvin cu senzații de presiune sau de greutate în zona pelvină;
• Creștere în volum a abdomenului;
• Nevoie frecventă de a urina deoarece fibroamele pot presa vezica urinară;
• Dificultate la urinare – în unele cazuri, fibroamele pot comprima uretra, ceea ce poate împiedica procesul normal de urinare;
• Constipație- fibroamele pot comprima rectul, afectând tranzitul intestinal;
• Durere sau presiune la nivelul spatelui sau a picioarelor;
• Impact asupra fertilității – în anumite cazuri, fibroamele uterine pot influența capacitatea unei femei de a rămâne însărcinată, în funcție de localizarea lor.

Opțiuni de tratament pentru fibromul uterin

În cazul fibroamelor asimptomatice poate fi suficient consul­tul ginecologic periodic şi monitorizarea ecografică. Pentru tratamentul fibroamelor simptomatice se pot utiliza metode de tratament medicamentos, intervenții minim-invazive sau chirurgicale.

Pentru alegerea metodei de tratament adecvate este necesa­ră consultarea unui medic specialist ginecolog, care va evalua numărul, mărimea, localizarea și evoluția fibroamelor, carac­terul şi intensitatea simptomelor, frecvenţa cu care apar.

A. Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos ar putea reprezenta opțiunea potrivită atunci când se dorește prezervarea fertilității și evitarea sau amânarea intervenției chirurgicale.

Medicamentele utilizate în tratamentul fibromului uterin nu afectează uterul şi nici fertilitatea, în prezent fiind folosite următoarele:

1. Contraceptivele hormonale (pilule, inele, implanturi, spirale, injecţii depo) ameliorează simptomele, cum ar fi hemoragia abundentă şi durerile menstruale, dar nu rezolvă afecțiunea în sine, pentru că nu au efect direct asupra fibromului.
2. Medicamentele de tip analogi GnRH care pot fi de două tipuri – agoniști sau antagoniști, a căror acțiune conduc în final la reducerea nivelurilor hormonale și ameliorarea simptome­lor asociate fibroamelor uterine (ex. relugolix, elagolix, tripto­relină, leuprolid acetat etc.). Utilizarea acestor medicamente poate duce la apariția unor reacții adverse, precum: bufeuri, depresie, modificări ale dispoziţiei, scăderea libidoului, us­căciune vaginală, impact negativ asupra sănătății osoase, astfel crescând riscul de osteoporoză. Pentru minimizarea acestora este nevoie de terapie add-back (administrarea unor cantități mici de estrogen și progesteron). Un astfel de preparat, care include un antagonist de GnRH și terapie add-back într-un singur comprimat, este disponibil și în România.
3. Modulatorii selectivi ai receptorilor de progesteron pot re­prezenta o alternativă de tratament. Ulipristal acetat este reprezentantul acestei clase. Utilizarea acestei terapii este însă limitată doar la anumite femei – femeile adulte care nu au ajuns la menopauză, atunci când embolizarea fibromu­lui uterin și/sau opțiunile de tratament chirurgical nu sunt adecvate sau au eșuat.

B. Intervenția chirurgicală

Uneori, soluția pentru tratarea acestei afecțiuni poate fi intervenția chirurgicală. În Uniunea Europeană anual se efectuează aproximativ 300.000 de intervenţii chirurgicale legate de fibroame, dintre care aproape 230.000 se finalizează cu îndepărtarea uterului.

1. Histerectomia (extirparea uterului) este cea mai frecventă procedură chirurgicală utilizată în tratamentul fi­bromului uterin. Această operație se efectuează în prezent mai ales pe cale vaginală, operaţiile abdominale deschise fiind rezervate aproape exclusiv fibroamelor foarte mari. Histerectomia se poate utiliza numai în cazul femeilor care nu mai doresc să rămână însărcinate.
2. Miomectomia, sau enucleerea fibromului, presupune înde­părtarea fibromului, cu păstrarea uterului. Tumorile care cresc în interiorul uterului şi sunt responsabile de infertilitate sau tulburări de menstruaţie, se pot îndepărta prin vizualizarea endoscopică a cavităţii uterine (histeroscopie), iar cele care cresc înspre cavitatea abdominală, respectiv în peretele ute­rului, se pot elimina prin vizualizarea endoscopică a cavităţii abdominale (laparoscopie). Avantajul miomectomiei este că pacienta rămâne fertilă şi poate avea copii, însă există riscul de apariție a altor fibroame.

C. Tratament alternativ chirurgiei

1. Embolizarea arterei uterine este o procedură care presupune injectarea unei substanțe care oprește circulația sângelui prin artera ce ali­mentează fibromul, care astfel scade în dimensiuni și simpto­mele se ameliorează. Există însă și în acest caz riscul apariției de noi fibroame. Pentru această intervenție este de aseme­nea discutabil impactul asupra fertilității.
2. Focalizarea ultrasonică ghidată RMN este o altă opțiune alternativă chirurgiei care folosește multiple unde ultrasonice concentrate pentru a distruge termic țesutul fibromatos.

Alegerea tratamentului pentru fibromul uterin trebuie să fie întotdeauna adaptată nevoilor și obiectivelor tale. Fie că este vorba despre tratamente medicamentoase sau despre intervenții chirurgicale, decizia depinde de simptomele individuale, de dorința de a avea copii în viitor și de starea ta generală de sănătate. Îți recomandăm să discuți deschis cu medicul tău despre opțiunile disponibile care să te ajute să găsești cea mai potrivită soluție pentru tine.

Totodată, un stil de viață sănătos și o alimentație echilibrată pot ajuta în gestionarea fibroamelor uterine. Consumul redus de fructe și legume verzi, deficitul de vitamina D și poluanții din alimente cresc riscul apariției acestora. Deși legătura exactă nu este pe deplin înțeleasă, o dietă bogată în fructe, legume și surse naturale de vitamina D, alături de reducerea expunerii la poluanți, hidratarea corespunzătoare și mișcarea în aer liber, pot sprijini sănătatea uterină.

____
Sursă poză de copertă: Freepik.com